Este eficient zincul în combaterea răcelilor? (Studiu)
Un nou studiu publicat în BMJ Open întărește teoria că zincul ar putea fi eficient împotriva infecțiilor respiratorii virale, cum ar fi răceala.
Dr. Jennifer Hunter, de la NICM Health Research Institute din Australia și colegii săi au efectuat o meta-analiză a 28 de studii randomizate controlate. Ei au căutat în 17 baze de date în engleză și chineză pentru a identifica studiile și apoi au folosit tehnica de revizuire rapidă Cochrane pentru analiza lor.
Studiile au inclus 5.446 de adulți care au primit zinc sub diverse forme și pe diferite căi – spray oral, sublingual și nazal. Cercetătorii au analizat separat dacă zincul a prevenit sau a tratat infecțiile tractului respirator (ITR).
Zincul oral sau intranazal a prevenit, în medie, cinci ITR la 100 persoane. A existat un risc relativ cu 32% mai mic de a dezvolta simptome ușoare până la moderate în cazul unor infecții respiratorii virale, scrie dr. Ionuț Fronea, medic specialist farmacologie clinică pentru doc.ro.
Utilizarea zincului a fost, de asemenea, asociată cu un risc cu 87% mai mic de a dezvolta simptome moderat severe și un risc cu 28% mai mic de a dezvolta simptome mai ușoare. Cele mai mari reduceri au fost pentru simptomele moderat severe similare celor de gripă.
Simptomele au dispărut cu 2 zile mai devreme în cazul administrării de zinc sublingual sau intranazal comparativ cu administrarea unui placebo. Au existat reduceri semnificative clinic ale scorurilor de severitate a simptomelor din ziua 3, dar nu și în severitatea generală a simptomelor. Participanții care au utilizat zinc nazal sublingual sau topic la debutul bolii au avut de 1,8 ori mai multe șanse de a se recupera înaintea celor care au folosit un placebo.
Totuși, cercetătorii nu au găsit niciun beneficiu al zincului atunci când pacienții au fost inoculați cu rinovirus; nu a existat nicio reducere a riscului de a dezvolta o răceală. Întrebat despre această diferență, dr. Hunter a explicat: „S-ar putea ca atunci când inoculezi oamenii pentru a te asigura că se infectează, să le dai o doză foarte mare de virus. [Acest lucru] nu imită cu adevărat ceea ce se întâmplă în lumea reală”.
Efecte secundare
Au existat totuși și o serie de efecte secundare în rândul celor care au folosit zinc, inclusiv greață sau disconfort gastro-intestinal, iritație a gurii sau durere de la pastilele sublinguale.
Riscul unui eveniment advers grav, cum ar fi pierderea mirosului, a fost scăzut. Deși astfel de efecte nu s-au regăsit în aceste studii, studiile de după punerea pe piață au constatat că există un risc de afectare severă și, în unele cazuri, de pierdere permanentă a mirosului asociată cu utilizarea gelurilor nazale sau a spray-urilor care conțin zinc. Trei astfel de produse au fost retrase de pe piață.
Studiul nu a putut oferi răspunsuri cu privire la eficacitatea comparativă a diferitelor tipuri de produse cu zinc, iar cercetătorii nu au putut recomanda doze specifice. Studiul nu a fost conceput pentru a evalua zincul pentru prevenirea sau tratamentul COVID-19.
Medicul pediatru Aamer Imdad, profesor asistent la Universitatea de Stat din New York, a declarat pentru Medscape Medical News: „Este o analiză foarte cuprinzătoare pentru studiile legate de zinc la adulți”, dar a fost provocatoare din cauza „eterogenității clinice semnificative a populației”.
Recomandat de OMS pentru copiii cu diaree
Dr. Imdad a explicat că zincul s-a dovedit „absolut” eficient pentru copiii cu diaree. Organizația Mondială a Sănătății îl recomandă din 2004. „Modul în care funcționează în diaree este că ajută la regenerarea epiteliului…. De asemenea, îmbunătățește imunitatea în sine, în special imunitatea mediată celular”. El a fost întrebat dacă zincul ar putea funcționa similar în cazul infecțiilor tractului respirator. În ceea ce privește acest studiu, el a concluzionat: „Cred că trebuie să cunoaștem mai clar mecanismele administrării de zinc înainte de a-l putea recomanda mai precis”.
Hunter a mai spus: „Nu avem încă studii de înaltă calitate care să fi evaluat zincul pe cale orală ca tratament odată ce sunteți infectat și aveți simptome de răceală, gripă sau COVID-19”.
Întrebat despre posibilul rol al zincului, Hunter explică: „Eu cred că ne oferă o alternativă viabilă. Mai mulți oameni mă întreabă ce pot face. Și știi la fel de bine ca mine, oamenii vin la tine și [spun]: „Ei bine, doar dă-mi ceva. Chiar dacă este temporar sau ameliorează un pic simptomele, dă-mi orice care să mă facă să mă simt mai bine, care nu mă va afecta și nu are riscuri majore. Așa că eu cred că, pe termen scurt, clinicienii și consumatorii se pot gândi să încerce acest lucru”.
Studii suplimentare necesare
Dr. Hunter susține că nu a recomandat încă zincul membrilor familiei sale, după ce au dezvoltat o ITR: „Luați în considerare administrarea, dar nu cred că avem suficiente dovezi pentru a spune cu siguranță da”. Dar medicul vede un rol potențial pentru „oamenii care sunt expuși riscului de absorbție suboptimă a zincului, cum ar fi cei care iau o varietate de produse farmaceutice [în special inhibitori ai pompei de protoni] care blochează sau reduc absorbția de zinc, persoanele cu o mulțime de bolile cronice despre care știm că sunt asociate cu un risc crescut de apariție a formelor mai grave de infecții virale respiratorii și adulții în vârstă. Da, cred că [pentru] acele grupuri cu risc ridicat, ați putea lua în considerare utilizarea zincului, fie într-o doză moderată pe termen lung, fie într-o doză mai mare pentru intervale foarte scurte, de exemplu, 1 până la 2 săptămâni.”
Hunter a concluzionat: „Până acum, am crezut cu toții că rolul zincului era doar pentru persoanele care au deficit de zinc, iar acum avem câteva semnale care indică rolul său potențial ca agent antiinfecțios și antiinflamator la persoanele care nu suferă napărat de deficit de zinc”
Dar atât dr. Hunter, cât și dr. Imdad au subliniat că zincul nu schimbă drastic situația. Există un indiciu că produce un mic beneficiu în prevenire și poate scurta ușor durata infecțiilor tractului respirator, însă este nevoie de mai multe cercetări.