Importanța testării genetice în cancerul de sân

Cancerul de san este cea mai frecventă formă de neoplazie la sexul feminin, 1 din 8 femei fiind diagnosticată cu acest tip de de cancer la un moment dat pe parcursul vieţii.

Marea majoritate a cancerelor mamare (80%) sunt considerate sporadice, adică sunt diagnosticate la femei fără istoric familial, fiind consecinţa interacţiunii dintre factorii de risc hormonali, alimentari (de exemplu: alimentaţia bogată în zaharuri şi lipide, consumul de alcool şi tutun, etc), ambientali (cum ar fi expunerea la radiaţii, consumul îndelungat de contraceptive orale) şi biologia fiecăruia. Aproximativ 10-15% dintre cazuri apar în contextul unei predispoziţii ereditare, acestea fiind cauzate de o serie de defecte genetice înnăscute, de cele mai multe ori moştenite de la unul dintre părinţi. Între 5% şi 10% din formele de cancer mamar sunt considerate cancere familiale, adică apar ca urmare a interacţiunii unor factori comuni de mediu, stil de viaţă, susceptibilitate genetică sau apar pur şi simplu întâmplător.

Cancerul de san ereditar are implicaţii atât asupra persoanei diagnosticate, cât şi asupra membrilor familiei. Astfel, managementul corect al cancerului mamar ereditar este realizat de o echipă multidisciplinara formată din oncolog, chirurg, genetician, radioterapeut, psiholog şi nutriţionist, potrivit site-ului reginamaria.ro.

Factori asociaţi unei forme de cancer mamar ereditar:

  • Istoricul familial pozitiv pentru acest tip de cancer sau pentru alte tipuri de cancer – cel puţin o rudă de gradul I diagnosticată cu neoplasm mamar sau ovarian, două sau mai multe rude diagnosticate cu cancer mamar, diagnosticul cancerului de san înainte de împlinirea vârstei de 45 ani sau al cancerului ovarian înainte de 55 ani
  • Tumora cu histopatologie de tip triplu negativ
  • Diagnosticul de cancer mamar bilateral
  • Asocirea neoplasmului de san cu o altă formă de cancer în special ovarian sau colon
  • Prezenţa cancerului mamar la bărbat

Când se recomandă testarea genelor BRCA1 şi BRCA2

Trebuie menţionat că medicul genetician stabileşte ce tip testare moleculară este recomandată pentru identificarea defectului (mutaţiei) implicate în apariţia cancerului mamar.

Testarea genetică în cancerul de san este una dintre recomandările de bază în protocoalele medicale actuale şi implică analiza genetică moleculară bazată pe tehnologia de secventiere de ultima generaţie (NGS) a genelor implicate în cauzarea acestei afecţiuni. Ghidurile medicale recomanda testarea genelor BRCA1 şi BRCA2, cel mai frecvent implicate în cancerul de sân şi ovar ereditar, în 60-65% dintre cazuri identificându-se o mutaţie cauzatoare a bolii la nivelor acestor gene. Dacă testarea este negativă se pot efectua analize moleculare extinse, care permit analiza concomitentă a mai multor gene asociate cu neoplazia de san: BRCA1/2, PALB2, CHEK2, TP53, RÂD etc.

cancerul-de-san

Analiza BRCA poate fi efectuată atât după diagnosticul de cancer mamar cât şi preventiv, în rândul femeilor cu istoric familial. Analiza devine obligatorie în rândul femeilor cu istoricul familial pozitiv pentru acest tip de cancer sau pentru alte tipuri de cancer (cel puţin o rudă de gradul I diagnosticată cu neoplasm mamar sau ovarian, 2 sau mai multe rude diagnosticate cu cancer mamar, diagnosticul cancerului de san înaintea vârstei de 45 de ani sau a cancerului ovarian înainte de 55 de ani, rezultat al examenului histopatologic de tip  triplu negativ , cancer mamar bilateral, asocierea neoplasmului de san cu o altă formă de cancer, în special ovarian, şi prezenţa cancerului mamar la bărbat.

Riscul de apariţie a cancerului de san diferă de la o genă la alta, variind între 20% şi 80% în funcţie de rolul şi caracteristicile pe care acestea le au în controlul diviziunilor celulare şi reparării leziunilor ADN. De aceea, este important să identificăm defectul genetic pentru a putea oferi o consiliere genetică personalizată.

Ce urmează după identificarea unei mutaţii genetice?

Identificarea unei mutaţii patogene la nivelul unei gene de predispoziţie confirma diagnosticul de cancer mamar ereditar şi impune o serie de măsuri speciale. De exemplu, identificarea unei mutaţii patogene BRCA1 asociază un risc de aproximativ 45-80% pentru cancer mamar şi 35-45% pentru cancer ovarian. Conform ghidurilor medicale, din momentul identificării mutaţiei, se impune o profilaxie oncologică specifică pentru persoana purtătoare, ceea ce înseamnă realizarea următoarelor investigaţii: ecografie/mamografie/RMN mamar şi ecografie endovaginala la fiecare 6, respectiv 12 luni.

Riscul apariţiei cancerului de san creşte odată cu înaintarea în vârstă, astfel că după 45 ani se poate recomanda chirurgia profilactică (mastectomie mamară bilaterală cu reconstrucţie mamară, oforectomie sau histerectomie). Fiecare caz în parte este discutat de echipa multidisciplinara, care în baza analizei detaliate prezintă purtătorilor mutaţiilor patogene BRCA opţiunile profilactice şi terapeutice, pentru a alege împreună varianta optimă pentru fiecare persoană.

Identificarea unor mutaţii patogene permite implementarea unui protocol profilactic al cărui scop este  scăderea riscului apariţiei neoplaziei la persoanele purtătoare asimptomatice şi stabilirea unui tratament adecvat la pacientele diagnosticate cu neoplasm mamar, purtătoare ale mutaţiei. Consilierea genetică a pacienţilor, dar şi a membrilor familiei posibil purtători ai tarei genetice este extrem de importantă, fiind recomandată ori de câte ori este necesară.

Cancerul de san ereditar apare şi la bărbaţi

Unul din miturile legate de cancerul de san ereditar este că acesta apare doar la femei. Riscul de transmitere a mutaţiei de la o generaţie la alta este de 50%, indiferent de sexul celor afectaţi. De exemplu, dacă fiica/fiul unei femei cu mutaţie patogenă BRCA moşteneşte defectul genetic, acesta se poate transmite mai departe atât fetelor, cât şi băieţilor. De asemenea, bărbaţii BRCA pozitivi au un risc de 10% de a dezvolta cancer mamar şi un risc de aproximativ 20% pentru cancer de prostată.

Comments are closed.