Grăsimile saturate cresc riscul de cancer colorectal (Studiu)
Consumul mare de grăsimi saturate crește riscul de dezvoltare a cancerului colorectal, relevă studiile efectuate de cercetători de la Universitatea de Stat din Arizona.
Timp de mai multe decenii, medicii și dieteticienii le-au cerut pacienților să limiteze consumul de alimente bogate în grăsimi, în special trans sau saturate, deoarece șubrezesc sănătatea și duc la unele dintre principalele cauze de deces în lume, cum ar fi bolile de inimă și cancerele.
Potrivit Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA (CDC), alimente bogate în grăsimi saturate, cum ar fi carnea roșie sau mezelurile, sunt considerate a fi factori de risc pentru cancerul de colon. Se crede că dieta influențează puternic riscul de cancer colorectal, iar modificările obiceiurilor alimentare ar putea reduce cu până la 70% din această povară a cancerului. Alți factori de risc epidemiologic cunoscuți sunt istoricul familial, boala inflamatorie intestinală, fumatul și diabetul de tip 2, scrie doc.ro.
E bine de reținut, însă, că dintre toți factorii de risc care cresc riscul de cancer de colon, dieta este acel factor de stil de viață care ar putea fi cel mai ușor de controlat – pur și simplu prin schimbarea comportamentului și a obiceiurilor alimentare ale oamenilor. Potrivit autorilor studiului, există dovezi epidemiologice pentru o legătură puternică între obezitate și riscul crescut de tumori.
Un studiu realizat pe animale de cercetătorii de la Arizona State University a arătat mai detaliat decât oricând modul în care dietele bogate în grăsimi saturate pot declanșa o cascadă moleculară de evenimente care duc la cancerul intestinal și de colon. Studiul a fost publicat în revista Cell Reports.
Pe măsură ce alimentele sunt descompuse și își croiesc drum prin intestin, ele interacționează cu celulele stem intestinale, care se află de-a lungul suprafețelor interioare ale intestinului. Aceste celule se află într-o serie de pliuri regulate ale intestinului, numite cripte.
Se consideră că acele celule stem intestinale sunt poarta de acces care coordonează formarea tumorilor intestinale atunci când se adaptează la diete bogate în grăsimi și cresc riscul de cancer. În aceste celule sunt molecule de senzori cu conținut ridicat de grăsimi care simt și reacționează la nivelurile dietetice bogate în grăsimi din celule.
Oamenii de știință au urmărit mecanismele care ar putea fi necesare pentru ca celulele stem să se adapteze la dieta bogată în grăsimi și au întâlnit PPAR-urile, adică receptori activați cu proliferator peroxizom; se știa că aceștia declanșează un program celular care sporește riscul de cancer, dar mecanismele exacte nu erau clare, deoarece există mai multe tipuri de PPAR.
Există o familie de 3 PPAR-uri, numite delta, alfa și gamma. În studiu, șoarecii au primit o dietă bogată în grăsimi, pe termen lung, sau o dietă normală, iar activitatea fiecărui PPAR a fost atent monitorizată pentru a studia efectele asupra riscului de cancer. Mai întâi, cercetătorii au eliminat gena delta PPAR, dar au observat totuși fenotipul, așa că s-au întrebat dacă poate un alt PPAR compensează și așa au luat în calcul PPAR-ul alfa. Ambele (PPAR delta și PPAR alfa) par a fi necesare pentru acest fenotip de dietă bogată în grăsimi în celulele stem.
Pentru a elimina în continuare complexitatea genetică, cercetătorii și-au îndreptat apoi atenția mai departe de PPAR. Din studiile lor și folosind diverse instrumente, au reușit să descâlcească încet detaliile, până la nivelul secvențierii moleculare de la celule individuale din diferite zone ale intestinului subțire și colonului, spectrometrie de masă pentru a măsura cantitățile de metaboliți diferiți și izotopi radiomarcați ai surselor de combustibil pentru a măsura fluxul de carbon.
Primul lor mare indiciu a venit din analiza metabolică. Dieta bogată în grăsimi găsită în celulele stem din criptă pe care le-au izolat a crescut metabolismul grăsimilor, în același timp, scăzând descompunerea zaharurilor. Privind mai departe de PPAR, savanții au găsit o proteină mitocondrială, Cpt1a, necesară pentru importul de acizi grași cu lanț lung în mitocondrii pentru utilizare.
Când au efectuat studiul de eliminare a Cpt1a la șoareci, investigatorii au descoperit că pot opri formarea tumorii. Pierderea Cpt1a a împiedicat atât extinderea, cât și proliferarea celulelor stem intestinale în cripte. Dacă se elimină Cpt1a, se reduce riscul de tumorigeneză.
Din datele obținute, echipa de cercetare ar putea urmări dezvoltarea cancerului, de la dietă până la formarea tumorii. În primul rând, grăsimile sunt descompuse în acizi grași liberi; aceștia stimulează apoi senzori precum PPAR și activează gene care pot descompune acizii grași.
Apoi, surplusul de acizi grași este transportat la mitocondrii, care îl pot arde prin oxidare pentru a produce mai multă energie pentru a alimenta celulele stem, care se înmulțesc, cresc și regenerează țesutul intestinal. Dar când numărul acestor celule este extins, există o probabilitate mai mare ca mutațiile care duc la cancerul de colon să poată apărea – doar din mutații aleatorii și din numărul mare de celule.
Ideea este, spun oamenii de știință, că acest bazin mai mare de celule rămâne în intestin și acumulează mutații, ceea ce înseamnă că pot fi o sursă de celule mutante care duc la transformarea și inițierea tumorii. Aceasta este o posibilitate mare atunci când există condiții care extind rezerva de celule stem.
Echipa de cercetare a constatat, de asemenea, că hrănirea cu o dietă bogată în grăsimi a accelerat dramatic mortalitatea în acest model de animale în comparație cu grupul de control, prin accelerarea tumorigenezei. Nivelurile acestor grăsimi care se pot obține din alimentație afectează celulele stem, probabil într-un mod destul de direct, spun autorii studiului.
Odată cu dovezile aduse de acest studiu, speranța cercetătorilor este ca, în viitor, munca lor să se aplice pentru cancerele de colon umane, având în vedere că toate cercetările au avut loc până în prezent pe animale, mai precis pe șoareci.
Ideea cu care au început cercetările a fost înțelegerea dependențelor metabolice ale tumorilor care pot apărea într-un context natural sau farmacologic și apoi vizarea acestor programe metabolice în detrimentul tumorii, dar nu și al țesutului normal. Scopul final al cercetărilor, concluzionează autorii studiului, este eliminarea sau prevenirea cancerului colorectal la om.
Până atunci, recomandarea este să se consume cât mai rar grăsimi saturate (carne grasă, salam, crenvurști, brânzeturi grase, unt, smântână etc.), iar grăsimile bune, nesaturate (ulei de măsline, ulei de floarea soarelui presat la rece, nuci, avocado etc.) să se consume cu moderație – cel mult două linguri pe zi de persoană.