Cum produc toxinele mutații în celule provocând apariția cancerului (Studii)
Studii recente arată cum unele substanțe nocive au capacitatea de a cauza cancer, descoperire care ar putea contribui la găsirea unor tratamente mai bune.
O echipă de oameni de știință a studiat impactul unei substanțe toxice – asemănătoare compușilor găsiți în tutun și în unele plante – pentru a înțelege mai bine modul în care substanțele chimice provoacă mutații în ADN-ul celulelor noastre.
Echipa de cercetare a descoperit că daunele cauzate de această substanță au persistat suficient de mult pentru a fi moștenite atunci când o celulă se divide, scrie doc.ro. Deteriorarea oprește mecanismul de replicare al celulelor din a citi corect secvențele ADN, crescând riscul de mutație de fiecare dată când are loc o nouă diviziune.
Fiecare diviziune celulară anormală produce o nouă combinație de mutații. Deoarece doar anumite combinații de mutații vor transforma celulele sănătoase în unele canceroase, cu cât mai multe combinații sunt produse, cu atât crește mai mult riscul de boală. Această creștere rapidă a noilor combinații ale mutațiilor înseamnă mai multe „aruncări de zaruri” genetice care sunt capabile să producă celule canceroase.
Diversitatea genetică mai mare introdusă în celule ca urmare a acestor „aruncări” suplimentare oferă mai multe oportunități pentru tumori de a păcăli sistemul imunitar al organismului și de a dezvolta rezistență la tratament.
Tiparele unice de mutație recunoscute de savanți le-au permis să le urmărească până la punctul în care se dezvoltă o tumoare. Această nouă înțelegere a formării tumorilor va ajuta cercetările viitoare să deslușească mecanismele din spatele dezvoltării cancerului și al proceselor de reparare a ADN-ului.
Identificarea mutațiilor cauzatoare de cancer, de folos în tratarea pacienților
Astfel, un grup condus de cercetători de Universitățile din Edinburgh și Cambridge și de la Centrul German de Cercetare a Cancerului a identificat combinațiile specifice de mutații care vor crea celule canceroase. Descoperirile ar putea ajuta medicii să prescrie cursul cel mai adecvat de terapie și să dozeze mai bine chimioterapia pentru pacienți.
Echipa a studiat modul în care celulele canceroase au evoluat în ficatul șoarecilor cărora li s-a dat substanța care cauzează apariția tumorilor, dietilnitrozamina. Aceasta provoacă o deteriorare persistentă a ADN-ului, precum cea declanșată de un produs chimic numit acid aristolochic, care se găsește în unele plante și medicamente pe bază de plante și este asociat cu cancerul hepatic.
Deteriorarea ADN-ului este similară cu cea provocată de razele UV și o gamă largă de hidrocarburi aromatice policiclice prezente în fumul de țigară, gazele de eșapament și unele alimente arse. S-a constatat că temozolomida și alte medicamente utilizate în chimioterapie produceau, de asemenea, leziuni ADN persistente.
Toate mutațiile au urmat un tipar clar care a sugerat că daunele au avut loc doar pe unul dintre cele două fire răsucite ale ADN-ului. Acest proces, în care majoritatea mutațiilor provin din deteriorarea unui singur fir, este acum cunoscut sub numele de segregarea leziunii. Cunoașterea faptului că segregarea a avut loc, a ajutat echipa să identifice mutațiile cauzatoare de cancer.
După identificarea tiparelor de mutație la șoareci, echipa a utilizat date publicate de la celulele umane, pentru a găsi dovezi de segregare a leziunii la pacienții cu cancer care fusese cauzat de substanțe chimice și radiații ultraviolete.
Leziunile ADN-ului provocate de agenți cauzatori de cancer sunt specifice pentru fiecare fir și pot declanșa mai multe generații de mutații. Este important să se țină cont de acest lucru atunci când tumorile sunt tratate și când se dezvoltă noi medicamente, afirmă cercetătorii.
Conceptul de segregare a leziunilor ajută cercetătorii să înțeleagă mai bine cum poate surveni complexitatea surprinzătoare a mutațiilor care au loc în celulele canceroase și cum celulele pot reacționa atât de flexibil și pot contura evoluția genomului cancerului, mai spun oamenii de știință implicați în studiu.
În cele din urmă, concluzionează ei, acele celule canceroase care poartă cel mai favorabil tipar de mutații vor predomina. Ele pot crește cel mai rapid, pot păcăli mai ușor sistemul imunitar și pot supraviețui mai bine în urma terapiilor.
Cum poate fi scăzut riscul de cancer
Indiferent că ai sau nu în familie un istoric de boli canceroase, poți ține cont de câteva indicații ale specialiștilor pentru a-ți reduce riscul de cancer.
Apelează la screening. Testele de screening regulat pot depista din timp unele tipuri de cancer (de col uterin, de colon, de sân, pulmonar și de prostată), făcându-le, astfel, mai ușor de tratat.
Păstrează-ți o greutate corporală sănătoasă. A fi supraponderal sau obez este un factor de risc pentru multe tipuri de cancer, inclusiv cancerul de sân, de colon, endometrial, de rinichi, esofagian și pancreatic. Îți poți controla greutatea prin exerciții fizice regulate (s-a demonstrat că activitatea fizică în sine scade riscul apariției mai multor tipuri de cancer) și o alimentație sănătoasă. Studiile arată că o alimentație bazată pe legume și fructe, cereale integrale, pește și păsări de curte este asociată cu un risc mai mic de a dezvolta anumite tipuri de cancer. Suplimentele de vitamina C și de zinc contribuie și ele la menținerea unui sistem imunitar puternic și la păstrarea sănătății celulelor. De asemenea, scăderea consumului de carne roșie și de alimente ultraprocesate contribuie la minimizarea riscului de cancer.
Renunță la fumat. La nivel mondial, fumatul este responsabil pentru foarte multe decese premature. Aproximativ 80% dintre decesele survenite în urma cancerului pulmonar și 30% dintre toate decesele survenite prin cancer sunt cauzate de acest viciu. Dacă vrei să renunți la fumat, dar ai dificultăți, e bine să soliciți ajutorul medicului de familie.
Limitează consumul de alcool. Cercetările au arătat că alcoolul poate crește riscul pentru anumite tipuri de cancer, inclusiv cancer de sân, cancer oral, cancer de gât, de laringe, esofag, ficat, colon și rect. Cu cât o persoană bea regulat o cantitate mai mare de alcool, cu atât riscul este mai mare. Este indicat ca bărbații să se limiteze la cel mult două băuturi pe zi (două pahare de bere sau de vin), iar femeile la cel mult o băutură pe zi (un pahar de bere sau de vin).